Viata ca un transfer de date
Realitatea depaseste orice forma de imaginatie. Cu fiecare minut se poate trece lejer spre o alta forma de convietuire. Lucrurile se intimpla subtil, fara insinuari si fara simtire. Ne trezim atit de strins legati de rezerva de energie a telefonului mobil sau a aparatelor din jur incit azi o baterie goala e mai inspaimintatoare decit orice forma de gripa. Lipsa conexiunii e cel mai teribil cosmar.
Am urcat ieri una dintre strazile in panta ale orasului. Absolut fiecare om intilnit vorbea la telefonul mobil. Pe trotuarul drept, mult mai populat decit cel sting, stateau oameni cu mana la ureche. Pe celalalt …poate doar urechea era cealalata. Masinile coborau grabite ducind cu ele oameni vorbind la telefon. Carcasa aia pe patru roti era acum mai degraba o cabina telefonica ambulanta. Pe oamenii pe care ii intilnesti vorbind la telefon pe strada nu-i poti interpela in nici un fel. Desi ai putea sa le oferi o convorbire mai apropiata, desi comunicare ar putea implica acum si ochii, nimic nu pare astfel rentabil, nimeni nu te baga in seama.
Mai uit acum in jurul meu si vad toate aceste scule electronice dependente una de cealalta, traind in comuniune doar datorita conexiunii. Lipsa conexiunii te scoate pe tusa.
La nivel mic, strict privind imprejurul vietii mele, totul poate parea o intimplare.
In fine totul se multiplica, la un nivel planetar, rotund. Am primit zilele trecute o invitatie de a urmari un clip realizat de un adolescent american pe care nu-l cunosc. M-am uitat si am trait cu surprindere cele 4-5 minute de muzica. De ce ? Poate pentru ca primeam un raspuns la intrebarile mele legate de ideea de conexiune. Muzicienii, strinsi intr-un grup ad-hoc, nu s-au vazut si nici nu se vor vedea vreodata, si cu toate astea coabiteaza armonios vreme de citeva minute. Stiam ca pina nu demult muzica inseamna apropiere, contact vizual, senzitiv si poate si olfactiv intre oameni. Oamenii cinta de atitea secole stind alaturi in citiva metri patrati. Lucrul asta se schimba. Pentru ca intre timp conexiunea ii arunca, ca intr-o explozie nucleara, foarte departe unul de celalalt. Comuniunea ramine ca si principiu, restul fiind un simplu transfer de date cred.
Mihai Margineanu, Interviu, Noiembrie 2009
Discussion
One comment for “Viata ca un transfer de date”
Post a comment
Muzica 2010
Incantat sunt sa dau peste rockritic.ro
Din pacate google nu a scos la iveala foarte bine calitatile si continutul rockritic.ro si abia de curand am ajuns aici.
Congrats pentru articole, sunt foarte bine scrise si reprezinta o buna sursa de informatie.
BTW, din iulie nu s-a mai publicat nimic?