Nu as vrea in nici un caz sa repet cele scrise mai jos de Froggy dar tin sa depling si eu faptul ca s-a inchis cutia Pandorei. Si o data in plus trebuie sa ma contrazic atit de grabnic, pentru ca scriam in ultimul post ca nu sint de acord cu zicala ca “Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul !”. Ei bine traim chiar aici si suntem judecati ca atare. Nu mai avem voie chiar peste tot. Ne-am mai bagat noi nasul ici colo pe siteuri care pareau tare misto insa gata… inapoi la program ! Trebuie sa ne acceptam statutul de fosta tara in curs de desteptare. Nu avem de aceea voie sa ne desteptam prea tare si nici prea repede.
Pe mine Pandora m-a dus aproape un an de zile spre tot felul de nume de muzicieni si discuri despre care nu as fi aflat cu siguranta nimic niciodata stind aici de paza intre Carpati. Am stat si mi-am derulat in minte toate descoperirile. Sunt o gramada.
Una dintre ele se numeste Gregory Page. Un tip despre care abia asteptam sa scriu. Un tip despre care stiam foarte bine ca nu pot scrie intr-o stare obisnuita. Imi propusesem sa scriu despre el acordindu-i toate onorurile ce i se cuvin. Pentru ca acest caz e cu totul exceptional.
Gregory Page este pentru mine rafinamentul absolut. Mai mult de atit e absurd sa vrei sa faci muzica astazi. E poezie, nostalgie, regret, romanta, despartire, film alb negru, e cam tot ce i-ar trebui unui parfum sa fie select. Desi e britanic, Gregory Page compune si cinta intr-un mod tipic frantuzesc as zice. Aduce alaturi de chitara sunete de violoncel, percutii uneori minime, si voci inregistrate de multe ori in maniera interbelica. E suficient sa asculti o data “Love made me drunk” , piesa care da titlul unuia dintre discurile recente, pentru a avea dorinta sa te abandonezi. Iar senzatia e in primul rind profunda si rascolitoare, e ca o scrisoare ajunsa de pe front dupa treizeci de ani.
Gregory Page e un personaj care isi cultiva frumos tristetea si melancolia, ” Nimic poate sa te faca sa te simti mai bine ca si un cintec trist” spune ironic intr-un interviu. Astfel ca “Love made me drunk” e o culegere de povesti de cele mai multe ori amare. E un soundtrack pentru un film fara happy end in care fiecare ne-am gasit macar o data jucind.
Si acum ce as putea eu face sa va ajut sa-l ascultati pe Gregory Page ? Unde sa-l gasim in Romania ? Nu e de gasit absolut nicaieri asa cum nu sint nici macar chestiunile mult mai cunoscute. Pandora s-a inchis… dar mai e o sansa. Un click pe www.gregorypage.com. Vi se va deschide o lume fascinanta. E unul dintre cele mai frumos realizate grafic siteuri pentru un muzician. Remarcabile sunt si fotografiile ce insotetsc descrierile fiecarui album. Iar cel mai important e ca muzica ruleaza in fundal dupa un playlist propus de autor. Si atentie la “Love made me drunk” !, e o piesa despre mine in aceeasi masura in care este si despre tine.
Discussion
No comments for “Gregory Page - Love Made Me Drunk”
Post a comment