Latest Post

The Dead Weather - Sea of Cowards

Uneori le fac o vizita celor de la A&A Records. Sunt singurii oameni din bransa asta care nu incearca sa imi bage pe gat niste discuri proaste. Gasca de acolo chiar a ascultat multa muzica, si nu se grabeste sa catalogheze in termeni inaltatori cine site ce artist trecator cu mare priza la publicul larg. Stiu [...]

Featured Post

Bon Iver - Flume

Pe rockritic tirania e bicefala. Adica exista doua trunchiuri cerebrale, doi hipotalamusi, materie cenusie dubla. Si uneori se intimpla sa ne mai aducem aminte de asta si sa facem cite o sedinta. Desi stam in orase diferite sunam uneori adunarea si desertam pe masa, mere, pere, caramele. Broasca cu ale sale, mereu mai intelectuale, cu [...]

Asides

• Am ales sa scriu despre Alina Manole lasind timpul sa decanteze frumos starile de spirit si reactiile epidermice pe care le-am avut dupa primele auditii. Asta si pentru ca inceputul l-am simtit ca pe un amalgam dentar care iti interzice sa mesteci in primele 2-3 ceasuri. Asta nu a insemnat ca nu am continuat insa sa rumeg. Rumegatul se deosebeste de mestecat tocmai prin miscarea orizontala a falcilor si starea de prosternare pe care o are, deobicei animalul, in privire. Primul contact pe care il ai cu un disc e cel vizual. Te uiti pe raft, in sus si in jos, scanezi cu privirea si eventual intinzi o mina. Pretentiile intelectuale le tradeaza coperta. In cazul de fata o lucrare plastica iar in interior o fotografie cu o fata cuminte. Nimic agresiv, nimic intrigant. Asta e bariera. Daca o treci descoperi cu totul altceva. Coperta e lucioasa, aluneci pe ea, faci o copca si te scufunzi. Avem foarte putine exemple de fete cu chitara care au razbit in muzica noastra. Aproape toate imi sunt extrem de familiare si intr-un fel le-am urmarit destinul. Pe Maria Magdalena Danaila o cunosc de mai bine de 10 ani, m-am luptat sa isi scoata discul, pe Ada Milea am intilnit-o la o intersectie, am adus-o la radio atunci cind nimeni nu o stia si am aruncat Clujul in aer. Cu Teodora Iacob am avut bucuria chiar de a lucra si de a-i scrie citeva texte si doua cintece pentru albumul de debut. Acesta e valul de unde apare si Alina Manole. Ca si la sah, importanta este prima miscare. Iar cintecul de deschidere, "Amantele" e o concentrare a tot ce urmeaza sa asculti pe disc. E clar, interpretul trebuie sa joace un rol. In majoritatea cazurilor rolul ales e unul clasic, lipsit de o intriga ce ar putea crea ambiguitati si discutii. O fata care cinta isi joaca confortabil rolul de iubita, de femeie indragostita cu suferintele si aspiratiile ei. Alina Manole alege alt drum. Ea face pactul cu diavolul pentru a semna mai apoi tratatul de pace. Ea e amanta. Frivola. Colectionara. Rolul ei e unul de compozitie. Fiorul asta se scurge mai apoi si impregneaza cu parfum si celelalte piese..."Prietenul invizibuil", "Sirenele", "Asa si asa", "Iubit de mi-ai fi fost"... Isi pune manusile, i se potrivesc... Voila la femme fatale ! Si de aici urmeaza mizanscena. E folk pentru ca se aude ici colo chitara acustica pe care au fost compuse piesele. E mult jazz pentru ca e pian iar compozitiile o cer, e retro pentru ca albumul foto incepe sa fie rasfoit cu zgomot. Trebuie sa ai rabdare sa il asculti pina la capat. Abia atunci iti dai seama ca acea coperta nu are nici o legatura cu continutul. E un circ muzical, sunt personaje care se agita, politii grabite, topoare si cercuri, si dupa perdea... ea. Ea privind totul ca pe un film vazut a doua oara. Sunt insa si copilarii. Metaforele sunt uneori niste conjuncturi cerute de rima. Insusi titlul discului si al piesei principale, "Luna Patrata", mi se pare o sintagma greu de patruns. Ceva care e rotund si devine patrat e un nonsens, nu poate face o "impresie buna". Ma gindesc aici la o minge devenita patrata, sau de ce nu la metafora populara "cap patrat". Dar vorba cuiva... "In definitiv sunt textele mele si fac cu ele ce vreau !". Asa e. In concluzie discul e altceva. Alina e o alta Alina decit cele vazute deobicei la televizor. E o femeie curajoasa si poate tocmai de aceea te poate tine la distanta. Poti sa o birfesti, sa o desconsideri, sa o condamni ca babele duminica dupa slujba. Sau din contra... poate fi o figura pe care sa o stii foarte bine. De demult... #